Italia, destinația emigranților români. De ce este considerată paradisul pentru cei condamnați
Italia a devenit o destinație preferată pentru emigranții români care sunt condamnați în țara lor. De la figuri publice precum Darius Vâlcov și Ionel Arsene, până la persoane controversate precum Mario Iorgulescu și Alina Bica, mulți inculpați români s-au ascuns în Italia pentru a scăpa de pedeapsă.
Italia, patria fugarilor români
Legile permisive din Italia au creat un mediu favorabil pentru infractorii români care doresc să scape de justiția din țara lor. În trecut, legea din Italia garanta aproape că acești inculpați nu vor fi pedepsiți pentru infracțiunile comise. Cu toate acestea, legislația a fost modificată în urma presiunilor venite din partea României.
Cu toate acestea, chiar și în fața acestor schimbări legale, fugarilor le-a reușit să găsească noi metode de a evita pedeapsa. Mulți dintre ei obțin rezidența în Italia sau își deschid afaceri pe teritoriul italian. În plus, condițiile de detenție din Italia sunt considerate superioare celor din România, oferindu-le inculpaților posibilitatea de a-și ispăși pedeapsa la domiciliu.
De ce fug condamnații în Peninsula Italică
Anul trecut, Ministerul Justiției a adus în atenția opiniei publice legea fugarilor, care prevede adăugarea unui spor de până la 3 ani la pedeapsa celor care se sustrag condamnărilor. În primă fază, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat negativ această lege, considerând că drepturile și libertățile omului ar fi încălcate.
Până în prezent, 12 nume celebre au ales calea Italiei pentru a scăpa de pedeapsă. Printre aceștia se numără Darius Vâlcov, Minel Prina, Daniel Dragomir, Ionel Arsene, Alina Bica, Marian Zlotea, Mario Iorgulescu, Dragoș Săvulescu, Sorin Strutinsky, Cornel Bogdan Popa și Ioan Bene.
Inculpații își pregătesc din timp fuga în Italia
Cu mici excepții, majoritatea celor care aleg să se ascundă în Italia sunt oameni de afaceri și demnitari cu funcții înalte. Aceștia se folosesc adesea de condițiile grele de detenție din România pentru a justifica evadarea lor. Este important de menționat că magistrații italieni pot refuza punerea în aplicare a unui mandat european de arestare doar în cazul în care condamnații au rezidență de cel puțin cinci ani.
Cel puțin doi condamnați au procedat în acest fel. De exemplu, Ionel Arsene, fostul președinte al Consiliului Județean Neamț, a fugit în Italia înainte de a primi sentința de 6 ani și 8 luni de închisoare pentru trafic de influență. Ulterior, acesta și-a deschis o firmă de construcții în Italia. Un alt exemplu este Darius Vâlcov, fostul ministru al Finanțelor în timpul guvernării lui Liviu Dragnea, care a preluat o afacere în Italia și are de ispășit o pedeapsă de 8 ani de închisoare în România.