Descoperirea aurului în Dacia
Unul dintre cele mai fascinante secrete ale istoriei este legat de aurul dacic care a dispărut în Dacia acum mii de ani. Munții Apuseni sunt recunoscuți ca fiind cea mai veche și bogată regiune auriferă din România și, totodată, cea mai veche din Europa. Istoricul grec Herodot menționează aceste mine de aur ca fiind cele singure din Europa în timpul său, iar datorită acestui aur, perșii sub conducerea lui Darius Histaspe au pătruns în teritoriul românesc acum 2500 de ani.
Minele de aur ale agatârșilor și dacilor
După perși, agatârșii au continuat exploatarea minelor de aur din Munții Apuseni. Aceștia au exploatat minele de la Roșia Montană și din comuna învecinată, Corna, cu multe sute de ani înaintea romanilor. Dovezi arată că daco-geții trimiteau aurul prelucrat sub formă de podoabe până în nordul Europei și chiar aurul găsit în sarcofagele egiptene provine din această zonă.
Aurul dacilor – o putere de atracție
Aurul dacilor a reprezentat una dintre principalele motive pentru care împăratul Traian a dorit să ocupe Dacia cu orice preț. Știa că tezaurul de la Sarmizegetusa conținea mari cantități de aur și, chiar dacă regele dac a ascuns aurul sub albia râului Strei, acesta a ajuns în mâinile romanilor prin trădarea unuia dintre sfetnicii și prietenii săi. Conform scriitorului bizantin Johannes Lydus, romanii au scos din Dacia aproximativ 5 milioane de fibre de aur și de două ori mai mult argint, în plus față de cupe și vase de mare valoare. Dacă aceste informații sunt adevărate, romanii ar fi adus din Dacia aur și alte metale prețioase în valoare de peste 100 de miliarde de dolari, la prețul actual al aurului.
Metodele de extracție a aurului
Pentru extragerea firicelelor sau grăunțelor de aur, se folosea un plan înclinat acoperit cu lână numit hurcă. Lâna era ulterior spălată în săltoc pentru a separa aurul. Mai târziu, acesta era extras direct din stâncă pentru a fi prelucrat sau turnat în forme. Urmele acestor exploatări miniere se pot vedea și astăzi în zona Cetăților de la Roșia Montană, pe Muntele Cârnicul. Munții au fost săpați, ciuruiți și găuriți în toate direcțiile, transformându-se în adevărate labirinturi. Astfel, prin surparea unor părți din galerii s-au format curți interioare uriașe, iar galeriile au devenit porți și portaluri monumentale.
Aceste descoperiri demonstrează cu prisosință bogăția istorică și culturală a României și misterul care învăluie aurul dacic și secretele sale.